Lemn masiv vs beton la 12 etaje: cost, carbon și durată

Un studiu de fezabilitate din 2026 pentru o clădire rezidențială propusă în Dartmouth, Nova Scotia, oferă o comparație utilă între lemn masiv și beton, deoarece raportează împreună costul, programul și carbonul structural. Răspunsul său nu este că un material câștigă la fiecare categorie. În studiu, opțiunea din lemn masiv a avut emisii structurale A1–A3 modelate mai mici și un program de construcție mai scurt, iar opțiunea din beton a avut costul estimat al proiectului mai redus.

Valorile sunt specifice celor două soluții dezvoltate pentru o clădire propusă. Ele trebuie citite ca rezultate ale unui studiu de fezabilitate, nu ca performanță măsurată a unui proiect finalizat și nici ca regulă universală pentru construcțiile de 12 etaje.

Ce a comparat studiul

Propunerea cuprinde 199 de unități rezidențiale pe 12 etaje, cu un penthouse pentru facilități comune. Soluția din lemn masiv este hibridă, nu integral din lemn: folosește 11 niveluri cu structură din lemn peste un podium din beton, cu nuclee din beton și construcție sub nivelul terenului. Alternativa comparată este o soluție optimizată din beton armat, pregătită pentru aceeași temă de proiect.

Această distincție este importantă. Studiul nu a înlocuit fiecare metru cub de beton cu o cantitate prestabilită de lemn. A dezvoltat două abordări structurale, fiecare cu propriul inventar de materiale, propria succesiune a lucrărilor și propriile implicații de cost.

Raportul a fost pregătit pentru a testa fezabilitatea și a informa o decizie de proiect. Clădirea era încă o propunere la publicarea studiului.

Diferența de cost raportată

Incluzând lucrările de șantier, raportul a estimat:

• opțiunea din lemn masiv: $65.96 milioane;

• opțiunea din beton armat: $61.15 milioane.

Supracostul raportat pentru opțiunea din lemn masiv a fost de 8.39%. Acestea sunt estimări ale studiului, în baza monetară declarată și la data evaluării prețurilor din raport. Nu sunt oferte de furnizor pentru alt amplasament.

Rezultatul arată și de ce „paritatea costurilor” nu trebuie dedusă dintr-un rezultat de carbon. Disponibilitatea forței de muncă, momentul achizițiilor, oferta locală, lucrările temporare, strategia de incendiu, interfețele fațadei și ipotezele de finanțare pot influența comparația. Un proiect din altă piață ar avea nevoie de cantități și prețuri actuale.

Diferența de program raportată

Pentru suprastructură, studiul a estimat șase luni pentru lemnul masiv și zece luni pentru betonul armat. Aceasta înseamnă o reducere de patru luni, sau 40%, a perioadei modelate pentru suprastructură.

La nivelul întregului proiect, diferența a fost mai mică: 24 de luni pentru soluția din lemn masiv și 26 de luni pentru beton. Avantajul total raportat a fost, așadar, de două luni, sau 7.7%.

Ambele valori pot fi corecte deoarece suprastructura este doar o parte a programului total. Un articol nu trebuie să transforme diferența structurală de patru luni într-o afirmație că întregul proiect se finalizează cu patru luni mai devreme.

Estimările de program depind în mod deosebit de logistica proiectului și de ipotezele echipei studiului. Ele arată oportunitatea identificată pentru această propunere, nu o durată de construcție garantată.

Rezultatul carbonului structural A1–A3

Comparația de carbon din raport acoperă structura și etapele de produs A1–A3. Raportul indică:

• structura din lemn masiv: 2,524,355 kgCO₂e, sau 138 kgCO₂e/m²;

• structura din beton armat: 3,750,393 kgCO₂e, sau 205 kgCO₂e/m²;

• diferența: 1,226,038 kgCO₂e, raportată ca 39%.

Aceasta este constatarea cu cea mai puternică legătură cu un calculator timpuriu de carbon încorporat, dar limita trebuie să rămână atașată valorii. Nu reprezintă o reducere de 39% pentru fiecare componentă a clădirii, pentru șantier, energia operațională sau întregul ciclu de viață.

Studiul raportează separat 2,629 tone de CO₂e drept carbon biogenic stocat în lemn. El prezintă apoi un „beneficiu potențial total” mai mare atunci când emisiile evitate și stocarea sunt analizate împreună. Pentru decizii clare, emisiile din etapa de produs și indicatorul carbonului stocat trebuie să rămână separate. Stocarea depinde de convențiile contabile, aprovizionare și scenarii viitoare; nu este același lucru cu evitarea unei emisii fosile astăzi.

Ce arată și ce nu arată rezultatul

Studiul susține patru concluzii limitate:

• Pentru această temă de 12 etaje a fost dezvoltată tehnic o soluție hibridă din lemn masiv.

• Emisiile structurale A1–A3 modelate au fost mai mici decât cele ale alternativei din beton din studiu.

• Programele estimate pentru suprastructură și pentru întregul proiect au fost mai scurte.

• Costul estimat al proiectului a fost mai mare.

Studiul nu stabilește o reducere standard de carbon, o primă de cost sau o economie de timp pentru clădirile înalte din lemn. De asemenea, nu izolează alegerea materialului de toate celelalte modificări de proiectare.

Un studiu separat al US Forest Service, evaluat inter pares, privind clădiri echivalente funcțional de 12 etaje din lemn și beton armat ilustrează problema limitei. Avantajul raportat s-a schimbat substanțial când evaluarea a trecut de la etapele A–C ale ciclului de viață la un scenariu care include modulul D. De aceea rezultatul Dartmouth trebuie să rămână etichetat A1–A3.

Reproduce partea potrivită cu propriile cantități

Calculatorul de carbon încorporat FrameVerk poate sprijini partea de etapă de produs a unei comparații timpurii similare. Introdu cantitățile reale de lemn, beton și oțel pentru o referință și o alternativă, apoi aplică factori A1–A3 documentați, cu unități corespunzătoare.

Acțiunea utilă este: „Refă aceeași comparație A1–A3 cu propriile cantități.”

Calculatorul nu va reproduce studiul Dartmouth doar din cifrele sale principale. Nu modelează proiectarea structurală, nu validează performanța echivalentă, nu estimează costul sau programul, nu calculează transportul A4, nu include energia din etapa de construcție și nu realizează o evaluare a întregului ciclu de viață. Inventarele și ipotezele proiectului trebuie în continuare dezvoltate și verificate.

Întrebări înainte de transferarea constatării

Înainte de a aplica studiul unui alt proiect, întreabă:

• Sunt comparabile utilizarea, înălțimea, trama și funcția structurală a clădirii?

• Opțiunea propusă din lemn necesită în continuare un podium din beton, nuclee sau alte elemente hibride?

• Factorii de carbon sunt regionali și actuali?

• Comparația acoperă doar structura sau întreaga clădire?

• Stocarea biogenică și emisiile evitate sunt raportate separat?

• Ipotezele de cost și program sunt actuale pentru amplasamentul proiectului?

Studiul Dartmouth este valoros deoarece expune compromisurile în loc să le ascundă. Folosit cu atenție, poate orienta o discuție de fezabilitate mai bună. Folosit ca promisiune universală de 39%, ar afirma mai mult decât susțin dovezile.

Surse

• Canadian Wood Council, “Tall Wood Feasibility Study: Mass Timber and Concrete,” aprilie 2026, raport principal: https://cwc.ca/wp-content/uploads/2026/04/Apr2726_CWC_TallWoodFeasibilityStudy.pdf

• Atlantic WoodWorks, prezentarea studiului și contextul proiectului, accesate la 30 iulie 2026: https://atlanticwoodworks.ca/tall-wood-feasibility-study/

• Daily Commercial News / ConstructConnect, relatare independentă despre proiect, mai 2026: https://canada.constructconnect.com/dcn/news/projects/2026/05/atlantic-canadas-first-tall-mass-timber-tower-dartmouth-study-compares-mass-timber-vs-concrete

• US Forest Service Research and Development, “Comparative Life Cycle Assessment of Cross Laminated Timber Building and Concrete Building,” 2020: https://research.fs.usda.gov/treesearch/60576