Industria lemnului din România cere 25% lemn în fiecare clădire publică nouă

O dezbatere „Wood First” ajunge în România

Industria forestieră din România a plasat o cifră clară în centrul campaniei sale din 2026 privind politica în domeniul construcțiilor. Asociația Forestierilor din România, ASFOR, propune ca lemnul și produsele pe bază de lemn să reprezinte cel puțin 25% din valoarea fiecărei clădiri publice noi.

Ideea urmărește să transforme angajamentele climatice generale într-o regulă de achiziție care poate fi măsurată în licitații și contracte. ASFOR susține că cererea publică pentru școli, spitale, clădiri administrative și alte dotări ar putea sprijini prelucrarea internă, păstra mai multă valoare în regiunile rurale și crește utilizarea pe termen lung a materialelor regenerabile.

Statutul măsurii este esențial: este o propunere a unei asociații profesionale, nu o cerință legală aflată în prezent în vigoare. Niciun proiect nu ar trebui să prezinte pragul de 25% drept obligatoriu dacă legislația sau regulile de achiziție nu sunt adoptate formal. Campania este totuși importantă deoarece transformă construcția din lemn într-o chestiune de politică publică, nu doar într-o alegere a pieței private.

De ce să se utilizeze un procent din valoarea proiectului?

ASFOR propune măsurarea lemnului și a produselor derivate ca pondere din valoarea construcției. Această cerință este mai ușor de introdus în limbajul achizițiilor decât obligația ca fiecare clădire să folosească o structură din lemn. Ea permite aplicații multiple: lemn structural, CLT sau lemn lamelat încleiat, elemente de acoperiș, fațade, ferestre, uși, tâmplărie interioară și mobilier.

Această flexibilitate este și provocarea centrală a propunerii. Un prag valoric nu demonstrează automat că un proiect are mai puțin carbon încorporat sau performanțe tehnice mai bune. Produse decorative costisitoare ar putea acoperi o parte din obiectiv, în timp ce structura principală rămâne neschimbată. Prețurile pot fluctua, iar produsele importate s-ar putea încadra într-o categorie a lemnului formulată larg, fără să consolideze producția românească.

Prin urmare, o politică funcțională ar avea nevoie de definiții. Ar trebui să stabilească ce produse sunt eligibile, dacă legislația achizițiilor permite criterii privind originea sau certificarea, cum este tratat lemnul reciclat și reutilizat și ce dovezi trebuie să depună contractorii. Ar avea nevoie și de măsuri de protecție împotriva folosirii unor materiale inutile doar pentru atingerea unui procent.

Raportarea carbonului ar trebui să însoțească pragul financiar. Cantitatea, tipul produsului, performanța de mediu declarată, durata de viață estimată și scenariul de sfârșit al vieții furnizează informații mai utile decât prețul singur.

România are deja baze tehnice pentru construcțiile moderne din lemn

Conversația despre politică nu pornește de la zero. România are o lungă tradiție a construcțiilor din lemn și un sector modern de inginerie care produce cadre din lemn, lemn lamelat încleiat și componente prefabricate pentru piețele interne și de export. Reglementările sale tehnice includ prevederi pentru structurile din lemn și lemnul lamelat încrucișat.

Acest lucru contează deoarece o politică de achiziții nu poate reuși numai prin limbaj politic. Arhitecții, inginerii structurali, specialiștii în securitate la incendiu, producătorii, contractorii și autoritățile de control al construcțiilor au nevoie de o bază tehnică comună. Detaliile standardizate, ansamblurile testate și documentația fiabilă sunt necesare pentru ca beneficiarii publici să poată cumpăra cu încredere sisteme din lemn.

ASFOR a folosit nZEB Expo 2026 de la București ca dovadă că firmele românești pot livra construcții din lemn avansate tehnologic. Wood Hub, prezentat drept Timber Partner al evenimentului, a ocupat 352 de metri pătrați și a reunit producători și specialiști în cadrul unei expoziții dedicate construcțiilor eficiente energetic.

O expoziție nu echivalează cu o capacitate națională de producție. Ea arată însă formarea unei rețele în jurul produselor, cunoștințelor și realizării proiectelor.

De la materia primă la produse de construcție cu valoare mai mare

Întrebarea economică mai amplă a României este unde se creează valoarea. Vânzarea materialului prelucrat minimal produce mai puțină valoare locală decât transformarea unei resurse verificate în componente inginerești, panouri finite sau sisteme complete de construcție.

Comentariul ASFOR din iunie 2026 susține că silvicultura și industria lemnului contribuie cu aproximativ 3,5% la produsul intern brut și pot genera anual un excedent comercial de până la 2 miliarde de euro. Aceste cifre provin de la asociație și trebuie citite drept estimări sectoriale. Argumentul de politică din spatele lor este că cererea internă din construcții ar putea reduce dependența de piețele de export volatile, sprijinind în același timp fabricile, serviciile de inginerie și ocuparea forței de muncă calificate.

Prelucrarea superioară necesită și investiții. Produsele structurale au nevoie de uscare controlată, clasificare, adezivi sau îmbinări mecanice, prelucrare CNC, sisteme de calitate și date trasabile. O țintă publică fără un plan de dezvoltare a ofertei ar putea crea presiune asupra prețurilor sau importuri mai mari. Un program etapizat, proiecte-pilot și prognoze transparente ale cererii ar oferi pieței mai mult timp să răspundă.

Protecția pădurilor și utilizarea lemnului trebuie abordate împreună

Orice propunere de extindere a construcțiilor din lemn în România ridică imediat întrebări legitime despre păduri, legalitate și biodiversitate. O politică credibilă nu poate trata fiecare metru cub ca fiind echivalent. Ea trebuie să distingă oferta legală, gestionată responsabil, de materialul fără origine verificată și să se asigure că cererea din construcții nu slăbește obiectivele de conservare.

Produsele cu durată lungă de viață pot stoca carbon biogenic pe durata utilizării lor, dar aceasta nu elimină emisiile provenite din exploatare, prelucrare, transport și construcție. Nici nu simplifică contabilizarea carbonului forestier. Rezultatul climatic depinde de gestionare, regenerare, condițiile peisajului, ipotezele de substituție și de ceea ce se întâmplă cu produsul la sfârșitul vieții.

Achizițiile publice pot solicita documentație privind lanțul de custodie, declarații de produs și evidențe ale materialelor la nivel de proiect. Trasabilitatea digitală ar trebui să conecteze fiecare produs specificat cu documentația furnizorului și, acolo unde este cazul, cu declarațiile de mediu ale produsului. Pentru structurile prefabricate, informațiile pot trece din modelul de proiectare în listele de materiale, listele de debitare și documentele de predare.

Aceasta este o oportunitate directă pentru software de tip FrameVerk. Proiectantul ar trebui să poată vedea nu doar geometria și costul, ci și sursa, statutul certificării, factorii de carbon și procentul de material eligibil din proiect.

O regulă de 25% ar schimba fluxurile de proiectare

Dacă propunerea ar deveni lege, echipele ar trebui să o abordeze încă din etapa de concept. Așteptarea până la licitație pentru adăugarea produselor din lemn ar conduce la înlocuiri nepotrivite și oportunități ratate. Tramele structurale, strategia de securitate la incendiu, protecția la umiditate, acustica și integrarea instalațiilor influențează toate sistemele din lemn care sunt viabile.

Beneficiarii publici ar avea nevoie și de noi competențe de evaluare. Cel mai mic preț inițial nu surprinde viteza de montaj, sarcinile reduse asupra fundațiilor, calitatea de fabrică, stocarea carbonului sau adaptabilitatea viitoare. În același timp, lemnul nu ar trebui să primească automat credit dacă un sistem este detaliat necorespunzător, greu de întreținut sau aprovizionat fără dovezi credibile.

Clădirile-pilot ar putea testa mai multe abordări de achiziție. Una ar putea utiliza o structură din lemn; alta ar putea combina o structură hibridă cu fațade și interioare din lemn; o a treia s-ar putea concentra pe sisteme de acoperiș și perete fabricate local. Rezultatele ar trebui publicate, inclusiv costurile, dispozițiile de modificare, durata construcției, avizele de securitate la incendiu, monitorizarea umidității și carbonul pe întreg ciclul de viață.

Diferența dintre un titlu și o politică aplicabilă

„25% lemn în fiecare clădire publică nouă” este un titlu puternic pentru că este simplu. Implementarea va fi mai puțin simplă. O regulă solidă are nevoie de definiții ale produselor, standarde tehnice, metode de audit, cerințe de sustenabilitate și o relație clară cu legislația europeană privind achizițiile publice.

De asemenea, trebuie să evite echivalarea originii naționale cu sustenabilitatea. Sprijinirea lanțurilor valorice interne este un obiectiv industrial legitim, în timp ce achizițiile publice trebuie să respecte principiile legale, iar afirmațiile de mediu trebuie să fie verificabile.

Propunerea ar putea fi consolidată prin concentrarea asupra rezultatelor, alături de ponderea materialului: praguri maxime pentru carbonul încorporat, cerințe minime de trasabilitate, proiectare pentru dezasamblare, planuri de durabilitate și raportare după ocupare.

Ce urmează

În mai 2026, Congresul de Primăvară al ASFOR a folosit în revendicările sale strategice o cifră de 30% pentru lemnul românesc, în timp ce propunerea detaliată a asociației din iunie privind construcțiile a specificat cel puțin 25% din valoarea clădirilor publice noi. Diferența arată de ce textul juridic final ar conta mai mult decât limbajul unei campanii.

Deocamdată, proiectanții și producătorii ar trebui să trateze dezbaterea ca pe un semnal al pieței. Cererea sectorului public pentru lemn poate deveni mai explicită, iar echipele care gestionează deja materiale verificate, detalii construibile și date fiabile despre carbon vor fi mai bine pregătite.

România are resursa, experiența inginerească și baza de producție necesare pentru a face din construcțiile din lemn o parte mai mare a economiei sale. Dacă propunerea de 25% va deveni politică publică va depinde de guvern, de construcția juridică și de încrederea publicului. Următorul pas productiv nu este să presupunem că legea există, ci să construim dovezi prin proiecte transparente și bine monitorizate.

Surse

ASFOR, „Construcțiile pe structură de lemn: o oportunitate strategică pentru economia și mediul României”, 14 iunie 2026: https://asfor.ro/2026/06/14/constructiile-pe-structura-de-lemn-o-oportunitate-strategica-pentru-economia-si-mediul-romaniei/

ASFOR, „Congresul de Primăvară al Forestierilor”, 24 mai 2026: https://asfor.ro/2026/05/24/congresul-de-primavara-al-forestierilor-modernizarea-utilajelor-prin-dr-24-trebuie-dublata-de-o-industrie-a-prelucrarii-lemnului/

ASFOR, „Industria lemnului: avem resursa, ratăm valoarea”, 21 iunie 2026: https://asfor.ro/2026/06/21/industria-lemnului-avem-resursa-ratam-valoarea/

Portalul Legislativ al României, prevederi tehnice pentru lemn și CLT: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/265184